SPYOLOGY
Numele forumului cat si aceasta descriere pot fi modificate accesind meniul ADMIN -> OPTIUNI
Lista Forumurilor Pe Tematici
SPYOLOGY | Inregistrare | Login

POZE SPYOLOGY

Nu sunteti logat.
Nou pe simpatie:
lavi17 pe Simpatie
Femeie
22 ani
Constanta
cauta Barbat
24 - 43 ani
SPYOLOGY / AGENTII SECRETI / MAESTRII SPIONAJULUI  
Autor
Mesaj Pagini: 1
The Spy
Administrator

Inregistrat: acum 19 ani
Postari: 190
SIDNEY REILLY
------------------
Probabil cel mai mare maestru al deghizãrii a fost Sidney Reilly, un spion aflat în serviciul guvernului britanic la începutul secolului al XX-lea. Originar din Rusia, Reilly era un actor extrem de talentat si vorbea fluent mai multe limbi si dialecte.

Printre cele mai celebre misiuni ale sale se numãrã cele în care a jucat rolul unui docher rus (pentru a obtine informaþii asupra flotei navale ruse), rolul unui muncitor german într-o fabricã de munitii (el a furat planurile de reînarmare ale Germaniei înainte de primul rãzboi mondial) sau chiar rolul unui ofiter german – ipostazã în care se pare cã a avut o întâlnire cu însusi Kaiserul Germaniei.

Pe lângã incredibilul sãu talent actoricesc, Reilly avea si alte calitãti absolut necesare oricãrui bun spion, printre care o imensã încredere în sine. Pentru a duce cu bine la capãt asemenea misiuni pline de îndrãznealã, trebuie sã te simti invincibil si sã fii mânat de dorinta de a reusi imposibilul.
Dupã cum demonstreazã misiunile lui Reilly, cel mai bun mod de a afla informatii, ca spion, este sã câstigi încrederea sursei de informatii. Cel mai celebru spion al Angliei din timpul rãzboiului a fost recrutat exact în acest scop. La ora actualã, serviciile britanice de spionaj recruteazã agenti din esaloanele superioare ale societãtii, cu convingerea cã un spion trebuie sã se comporte ca un gentleman si sã respecte ideea de “cod al onoarei între spioni”.


"TRIO-UL DIN CAMBRIDGE"
-------------------------------
Kim Philby, Guy Burgess si Donald MacLean au fost cu totii absolventi de Cambridge, destinati unor cariere în serviciile civile, inclusiv în activitatea de spionaj. Totusi, simpatia lor fatã de idealurile comuniste nu a scãpat neobservatã de KGB, care a reusit sã îi convingã pe cei trei sã lucreze ca spioni sovietici în Ministerul de Externe si Serviciile Secrete ale Marii Britanii.

În timpul celui de-al doilea rãzboi mondial si în perioada postbelicã, cei trei au transmis sovieticilor toate informatiile strict secrete britanice si americane la care au avut acces. Acoperirea lor era atât de solidã, încât Philby a ajuns chiar sã detinã un grad foarte înalt, ca sef al unor operatiuni speciale derulate în timpului celui de-al doilea rãzboi mondial, lucrând cu toate organizatiile
clandestine din tãrile ocupate de nazisti. Rolul celor trei, ca agenti dubli, a rãmas nedetectat de guvernul britanic timp de mai multi ani. Când, în cele din urmã, s-au ridicat anumite întrebãri, cei trei au cerut imediat azil politic în Uniunea Sovieticã si au rãmas acolo tot restul vietii, sub protectia KGB-ului.

Philby a fost prezentat drept comunist model. El a primit cea mai înaltã distinctie a Uniunii Sovietice, Ordinul Lenin, dar a insitat sã îsi pãstreze si celebra medalie MBE (Membru al Imperiului Britanic).


RICHARD SORGE – un maestru al spionajului
-----------------------------------------------
Richard Sorge (în limba rusă Рихард Зорге (4 octombrie 1895 - 7 noiembrie 1944) a fost un revoluţionar, jurnalist care a lucrat în Germania şi Japonia şi spion al Uniunii Sovietice în Japonia înaintea şi în timpul celui de-al doilea război mondial. Numele de cod dat în cadrul NKVD a fost "Ramsay."
Sorge s-a născut în Baku, Azerbaidjan, parte a Imperiului Rus în acea vreme. A fostul unul dintre cei nouă copii ai lui Wilhelm Sorge, inginer miner german, şi a soţiei sale rusoaice, Nina. Familia s-a mutat în Germania când Richard avea numai trei ani. Unchiul său a fost unul dintre secretarii lui Karl Marx.
ÃŽn octombrie 1914, Sorge s-a oferit voluntar pentru a lupta în primul război mondial. El a fost încadrat într-un batalion de artilerie al studenţilor. ÃŽn martie 1916, a fost grav rănit, când un şrapnel i-a rupt amândouă picioarele, ceea ce l-a lăsat şchiop pe viaţă. A fost avansat la gradul de caporal şi a fost decorat cu Crucea de Fier după ce a fost lăsat la vatră pe motive medicale.
ÃŽn timpul convalescenţei el l-a citit pe Marx şi a adoptat ideologia comunistă. Şi-a petrecut timpul rămas pâna la terminarea războiului studiind ştiinţele economice la universităţile din Berlin, Kiel şi Hamburg. A obţinut titlul de doctor în ştiinţe politice. A intrat în rândul Partidului Comunist German – KPD. Datorită vederilor sale politice a fost concediat atât din postul de profesor, cât şi din cel de la o mină de cărbune. A plecat la Moscova, unde a devenit agent al Cominternului.
ÃŽn 1921, Sorge s-a reîntors în Germania, s-a căsătorit cu Christiane Gerlach şi s-a mutat la Solingen. ÃŽn 1922, comuniştii l-au mutat în Frankfurt, unde a început să adune informaţii despre comunitatea de afaceri. După o încercare eşuată de lovitură de stat comunistă, a început să lucreze ca jurnalist.
ÃŽn 1924 s-a mutat la Moscova, unde a devenit în mod oficial membru al Departamentului Internaţional de Legătură al Cominternului, un alt serviciu de spionaj mascat al OGPU. Se pare că datorită dăuirii pentru muncă, a ajuns să divorţeze. ÃŽn 1928, a devenit membru al GRU şi, în 1930, a fost trimis la Shanghai să strângă informaţii şi să instige la revoluţie. ÃŽn mod oficial, lucra ca editor al serviciului german de ştiri al ziarului Frankfurter Zeitung. Aici l-a întâlnit pe Ozaki Hozumi, un ziarist japonez care lucra pentru Asahi Shimbun. ÃŽn ianuarie 1932, a făcut reportaje despre luptele dintre chinezi şi japonezi pe străzile Shanghaiului. ÃŽn decembrie, a fost rechemat la Moscova.
Sorge a fost decorat şi s-a recăsătorit. ÃŽn 1933 a fost trimis la Berlin, având numele de cod "Ramsay" ("Рамзай" (Ramzai)), ca să-şi refacă toate contactele în Germania şi să poată fi trimis ca reprezentant al unui ziar nazist în Japonia. A ajuns în Yokohama pe 6 septembrie 1933.
ÃŽntre 1933-1934, Sorge a construit în Japonia o reţea de informaţii în folosul NKVD-ului. Agenţii săi aveau legături cu politicieni de frunte şi, prin intermediul acestora, aveau acces la informaţii asupra politicii externe japoneze. A reluat legăturile cu Ozaki Hozumi, care era în relaţii foarte bune cu prim-ministrul Fumimaro Konoye. Ozaki a copiat documente secrete pentru Sorge.
ÃŽn mod oficial, Sorge a intrat în partidul nazist şi a colaborat ca agent al Abwehrului cu ambasada şi cu ambasadorul german Eugen Ott. A folosit ambasada pentru a verifica de două ori toate informaţiile. ÃŽn această perioadă, a început să facă abuz de alcool.
Sorge a oferit sovieticilor informaţii despre Pactul Anti-Comintern, Pactul germano-japonez şi a avertizat despre atacul de la Pearl Harbor. ÃŽn 1941, Sorge şi-a informat superiorii sovietici despre data exactă la care avea să fie declanşată Operaţiunea Barbarossa. Moscova i-a mulţumit, dar nu a făcut mare lucru să preîntâmpine atacul german.
Mai înainte de Bătălia de la Moscova, Sorge a a transmis informaţia vitală că japonezii nu vor ataca Uniunea Sovietică în răsărit. Această informaţie crucială i-a permis lui Gheorghii Jukov să deplaseze trupele staţionate în Siberia spre capitală, pentru a întări apărarea şi a pregăti contraatacul.
A doua informaţie importantă trimisă de Sorge a privit apărarea Stalingradului. Richard Sorge a atras atenţia sovieticilor asupra faptului că japonezii aveau să atace URSS-ul de îndată ce germanii aveau să captureze orice oraş important de pe râul Volga. (Victoria germană ar fi însemnat întreruperea aprovizionării cu petrol din Baku şi cu muniţii şi alimente trimise de aliaţi pe ruta Golful Persic – Iran – Azerbaidjan – râul Volga).
Serviciile secrete japoneze interceptaseră numeroase dintre mesajele lui Sorge şi au început să strângă laţul în jurul său. Ozaki a fost arestat pe 14 octombrie 1941 şi a fost interogat. Sorge a fost arestat pe 18 octombrie 1941 în Tokyo. Sorge nu a fost schimbat pentru prizonieri japonezi de război deoarece, atât guvernul sovietic. cât şi Sorge, au negat că el ar fi spionat pentru URSS. A fost închis la închisoarea Sugamo.
Richard Sorge a fost spânzurat pe 7 noiembrie 1944, la 10:20 dimineaţa, ora locală. Ozaki Hozumi a fost spânzurat în aceeaşi zi. Uniunea Sovietică nu a recunoscut oficial serviciile lui Sorge până în 1964. S-a spus că cea mai mare reuşită a lui Sorge a dus distrugerea sa, deoarece Stalin nu-şi putea permite să se afle că nu a luat în seamă informaţia despre data atacului german din 1941 asupra Uniunii Sovietice.
Pe 5 noiembrie 1964, Richard Sorge a fost decorat post-mortem cu înaltul titlu de Erou al Uniunii Sovietice.
ÃŽn 1961, s-a turnat în Franţa o coproducţie franco – vest-germano – italiano – japoneză numită Qui êtes-vous, Monsieur Sorge? – Cine sunteţi dumneavoastră, Mr. Sorge?. Filmul a fost foarte bine primit şi în Uniunea Sovietică.
A existat un zvon în timpul războiului rece, conform căruia Sorge nu ar fi fost executat, ci ar fi fost returnat de japonezi sovieticilor. Sorge ar fi continuat să lucreze pentru KGB. Deşi multe dintre misterele războiului rece au fost rezolvate după căderea comunismului în URSS, nu apărut nici o dovadă credibilă care să confirme această teorie.


THE SPY


pus acum 18 ani
   
gentleman
Membru nou

Inregistrat: acum 19 ani
Postari: 36
Revista "Foarte interesant" care apare in Germania, Austria, Elvetia, Belgia, Franta, Spania, Insulele Canare, Anglia si Grecia au claisficat in suplimentul "Foarte istoria" din martie 2007 cei mai importamti 10 spioni ai secolului XX. Acestia sunt : Sidney Reilly, Mata Hari, Richard Sorge, Mijail Koltsov, Juan Pujol, Kim Philby, Anthony Blunt, Isser Harel, Markus Wolf si A. HAzen Ames. Ordinea nu are nici o importanta si nu denota o importanta mai mare sau mai mica a lor.
Am sa ma refer la cei care nu sunt foarte cunoscuti.


pus acum 18 ani
   
gentleman
Membru nou

Inregistrat: acum 19 ani
Postari: 36
Mata Hari, pe numele sau adevarat Margaretha - Geertrida Zelle, s-a nascut in Leeuwarden, Olanda, la 7 august 1876.
La 15 anoi ramasa orfana de mama e trimisa la scoala de institutoare unde il seduce pe director, e data in grija unui unchi batran pe care il paraseste pt a se casatori in urma unui anunt matrimonial cu capitanul Rudolf Mac Leod si pleaca in Indonezia, unde va invata faimoasele dansuri jawaneze.
Dupa 3 ani de casnicie si 2 copii divorteaza si cu banii obtinuti de la sot isi deschide un bordel la Scheveningen.
Un impresar francez o descoperi si-i oferi un angajament pentru un cabaret din Paris.Aici isi schimba numele in Mata hari care inseamna ochi de alba.
Norocul i-a suras deoarece dl. Guimet, milionar excentric ce colectiona obiecte de cult orientale, afland de existenta dansatoarei hinduse a invitat-o in palatul sau spre a da o reprezentatie. Aici i-a fermecat pe toti spectatorii, care erau din lumea buna si asa a ajuns sa-si selecteze amantii si sa ceara 1000 franci aur, pe noapte. Era in decembrie 1905.
Impresarul sau ii organizeaza turnee in Roma, Bruxelles, Berlin.
Aici se indragosteste de ea printul de coroana imperial, fiul lui Wilhelm II. Era 1906.
Desi turneele au continuat si ea continua sa duca aceeasi viata de lux si petreceri, a inceput sa acumuleze avere si sa se intalneasca cu printul in Germania.
Speculand sentimentele filogermanice, Serviciul German de spionaj i-a propus sa fie spioana lor, refuzul atragand dupa sine interzicerea intrarii ei in Germania.
Sub indrumarea colonelului Nicolaj, Mata Hari sau "H-21"a obtinut (fie in mod subtil fie direct prin santaj) date secrete ale Marelui Stat Major rus, planul de desfasurare al Armatei Franceze in caz de razboi,liste ale agentilor francezidin Germani si Belgia.
La inceputul lui 1914 de frica razboiului vinde tot din Paris si continua spectacolele in Berlin, apoi se retrage intr-un mic palat din Haga, platind chiria cu banii agenturii de spionaj germane, chiar daca era si amanta baronului Van der Kappelen si a bancherului Van der Shalek.
Incepand cu martie 1915 se intoarce in Franta si apoi in Spania , racoland ofiteri francezi (Pierre de Montessac)care o informa despre raidurile aliatilor, iar inaintea sa americanul Bert Hall, care transporta agentii Biroului II peste linia frontului, locotenent major, Vadim Masloff, din regimentul 2 Infanterie al Corpului Expeditionar rus din Franta( pentru vizitarea caruia ii cere permis adjunctului sefului biroului II Ladoux la Vitel -unde se construia si un aerodrom al aviatiei aliate).
Ladoux dupa ce o avertizeaza cu delicatete, fiind amanta sefului sau si nu numai,ca e suspectata de spionaj , ca sa elimine orice dubiu ii cere sa spioneze pt Franta.
respectiv sa procure planurile Marelui stat major german.
Ea ii va furniza informatii date de germani, pe care francezi le stiau deja.
Faptul ca unul din agentii ei de contact cu Biroul II a fost prins si impuscat de germani , stabilindu-se ca a fost tradat de o agenta ce figura la nemti cu indicativul "H-21", le-a confirmat banuielile francezilor.
Desi nu vroia sa se intoarca in Franta ordinele venite de la Berlin, de la Frau Doktor erau categorice.
E prinsa pe 13 febr 1917 de comisarul Priolet, anchetata de capitanul Bouchardon, raportor la Consiliului3 de razboi.A marturisit ca a fost racolata prin Consului Germaniei de la Amsterdam.
E condamnata la moarte si executata la 15 octombrie 1917.


pus acum 18 ani
   
gentleman
Membru nou

Inregistrat: acum 19 ani
Postari: 36
Mijail Efimovich Koltsov s-a nascut in Kiev, la 12 iunie 1898, fiul unui cizmar evreu si fratele caricaturistului Boris Efimovich.
El afirma adesea ca un ziarist sovietic trebuie sa fie parte din istoria pe care o scrie. Astfel ca participa la revolutia rusa si se uneste cu partidul bolsevic in 1918.
A fost membru al consiliului editorial al ziarului Pravda si ca si corespondent a calatorit in Spania in timpul razboiului civil.
Intre august 1936 si septembrie 1937, pastrand contact direct cu Kremlinul,s-a miscat liber in banda republicana, a organizat cenzura si se posta intre lideri. Asa intervieva a Durruti, Azaña, Largo Caballero sau Negrin, dar fu si prezent in cateva lupte importante ca asediul Alcazarului sau batalia de la Guadalajara.
In al doilea Congres al Scriitorilor Antifascisti  sutinut in Madrid, Valencia, Barcelona si incheiat in Paris,Koltsov declaro:"...scriitorul trebuie sa lupte cu cuvantul ...dar ai situatii cand se vede obligat in a deveni protagonistul operei".
El nu ascundea ca participa la reuniunile Comisarului General de Razboi, Alvarez del Vayo, cu subalternii sai.
Directorul Biroului de presa straina in Madrid, Arturo Barea a subliniat autoritatea lui Koltsov, dificil de inteles pt un simplu corespondent, in cadrul Comisariatului.
In 1938 dupa intoarcerea la Moscova si publicarea "jurnalul razboiului spaniol" este arestat pt "antisovietic"si pt "activitati teroriste".
El e incarcerat si apoi executat prin impuscare in aprilie 1942 din ordinul propriului dictator, cel care impartise cu el loja de spectacol in teatrul Balsoi doar cu putin timp in urma.
Scufundandu-se in arhivele KGB care se facura publice dupa dezintegrarea URSS, ziaristul si istoricul Boris Sopelniak sustinu ideea ca Andre Marty, cea mai mare autoritate a Brigazilor Internationale fu cel care il denunta pe Koltsov.
In realitate el chiar trimise o scrisoare la Moscova, atragand atentia asupra intrometerii in probleme militare si a posibilei apartenente la organizatia trotskista POUM. De asemenea sustinea ca sotia civila a lui Koltsov, Maria Osten, era spion german si ca din vina ei au disparut in lupta multi de-ai lor.
Totusi, in 1954, la un an dupa moartea dictatorului sovietic Koltsov a fost realibitat.
Dupe povestea sa, Ernest Hemingway, care il cunostea personal a scris o carte "Pentru cine bat clopotele"(1940), dupa care s-a facut si ecranizarea cu acelasi nume.


pus acum 18 ani
   
gentleman
Membru nou

Inregistrat: acum 19 ani
Postari: 36
Juan Pujol s-a nascut in Barcelona in 1912, fiind fiul unui industrais care a luptat in favoarea lui Franco in Razboiul civil.
Juan e inrolat in armata republicana dar dezerteaza si se uneste cu nationali.
Data fiind firea sa pacifista si principiile sale liberale se satura de armata si decide sa se implice personal in cauza libertatii(in 1940 dupa casatoria cu Araceli Gonzalez si dupa munca de administrator  hotel Madrid).
Intai se prezenta la ambasada Angliei oferindu-se ca agent - e refuzat.
Apoi se da drept adept convins al lui Franco si entuziast al nazismului - e captat de Abwehr, ca spion.
In 1941 pleaca la Lisabona ca spion neamtdar ii convinge pe englezi sa lucreze ca agent dublu.
I se schimba numele de cod din Bovil in Garbo ( caci avea capacitati actoricesti, capacitate de convingere si seducere, atragea oamenii).
Din Portugalia trimitea informatii false despre miscarile englezilor, facandu-i pe nemti sa creada ca e in Anglia.
Din cand in cand mai trimitea si informatii adevarate ca sa nu fie suspectat si asa ii facu sa creada pe conducatorii nazi ca Debarcarea din Normandia era doar o operatiune de distractie pentru a  ascunde adevarata Debarcare din Pasul de Calais.
La sfarsitul razboiului Pujol care se temea sa fie gasit de nazi pleca in Venezuela cu sotia si cei 3 copii. In 1947 insa se separara si sotia cu cei 3 copii se intoarsera in Spania.
Pujol se recasatori, incepu diverse afaceri cu banii castigati de la cele 2 agentii de spionaj, dar nu avu noroc si se ruina.

Pt ca nazi nu au descoperit inselaciunea nu l-au banuit niciodata, mai mult l-au decorat cu Crucea de Fier pt serviciile sale aduce Celui de-al III Reich. Iar britanici l-au decorat cu distinctia Membru al Imperiului Britanic.
El a trecut prin Razboiul Civil si al II lea RM fara a omori pe nimeni sau a trage un singur glont, datorita istetimii sale.
Cine l-a descoperit a fost ziaristul englez specializat pe teme de spionaj Nigel West, care cu cercetarile sale si informartiile de la MI5 au dezvelit in 1984 pe agentul Garbo, cu rolul sau decisiv in intriga Debarcarii din Normandia si care disparuse din circulatie, nu era altul de cat un spaniol de 72 ani retras in Venezuela.
Nici macar noua sa familie nu stia despre trecutul sau. A murit in 1988 in Caracas, cu bucuria ca iesise din anonimat.


pus acum 18 ani
   
gentleman
Membru nou

Inregistrat: acum 19 ani
Postari: 36
Anthony Blunt s-a nascut in 1907 in Bournemouth,sudul Angliei, unde tatal sau era vicar.
Inzestrat cu talent artistic si posedand o mare inteligenta inca de mic, Anthony va studia matematica la Colegiul Trinity din Cambridge, ca sa se treaca insa repede la limbi moderne pe care le absolva in 1930.
A fost membru al Apostolilor de Cambridge, o societate secreta de inspiratie marxista. Apoi s-a afiliat Partidului Comunist.
Dupa terminarea studiilor lucreaza ca profesor de franceza,iar in 1932 devine membru al Colegiului si mai tarziu profesor de Arte frumoasela Universitatea din Cambridge.
Dupa ce a calatorit in Rusia in 1933 a fost recrutat de NKVD.
In 1939, la inceperea celui de-al II-lea R.M. se inroleaza in armata britanica si un an mai tarziu intra in MI5, ceea ce-i usura munca de a trimite informatii secrete ale spionajului britanic la Moscova.
Respectabila sa inteligenta si viata sa in anturajul regal il ajutara sa nu fie banuit si sa continue jocul de agent dublu pana in vremea Razboiului Rece.
El a fost descoperit in 1964 si i s-a oferit imunitate in schimbul confesiunii sale si a informatiei despre reteaua unde actiona.
Odata dezactivat i s-a permis cu stirea reginei Elisabetha II, a carui conservator al pinacotecii era, sa-si continue activitatile normale.
Dupa facerea publica a cazului sau in 1979 de Margaret Thatcher, sir Anthony e deposedat de titlu si concediat din Colegiul Trinity.el insusi demisioneaza din Academia Regala Londoneza si sufera dispretul si umilinta clasei politice, a intelectualitatii si aristocratiei britanice.
S-a stabilit ca el era Al Patrulea Om din Cercul de la Cambridge.
Insa inainte de a fi spion a fost un om delicios si una dintre cele mai mari autoritati ale lumii in arta franceza, pasionandu-l in urma unei calatorii la^Paris.
Si-a dedicat mare parte din viata sa artei : a scris sute de articole, studii si carti despre Bernini, Borromini, Picasso, Poussin si alti pictori.
In ultimi sai ani de viata a simtit ostracizarea totala, dar a trait linistit cu amantul sau John Gaskin in Londra(era homosexual si sustinea miscarea gay inca din tinerete).
Nicioadata nu a vrut sa paraseasca Anglia.
A murit in 1983 de un infarct.


pus acum 18 ani
   
gentleman
Membru nou

Inregistrat: acum 19 ani
Postari: 36
Isser Harel s-a nascut in 1912 in Vitebsk,Rusia. La 10 ani se muta cu familia in Letonia si de aici in Palestina, in 1930, unde se instaleaza intr-un kibutz si reuseste sa fundeze o afacere cu portocale. Fiind de stanga in tinerete , a fost si membru al Bigazilor Internationale care luptara pentru Republica in timpul Razboiului Civil Spaniol, dar in 1939 se transforma intr-un sionist infocat.
In 1940, in timpul mandatului britanic se alatura la Haganah, armata clandestina evree care lupta impotriva nazistilor.
Dupa 2 ani deja conducea ramura de inteligenta a armatei si alaturi de oamenii sai scufundara vaporul Altalena, ce transporta arme pentru Irgun, latura terorista, scindata din Haganah.
Apropierea sa de seful guvernului David Ben Gurion il ajuta sa urce rapid intre elitele national dupa crearea statului evreu in 1948 si devine primul sef al Shin Beth, serviciul de securitate interioara predecesorul lui Shabak care se ocupa in special de contraspionaj si lupta antiterorista.
Harel era si membru al Mapai, nucleul din care a aparut Partidul Laburist,unde se folosi de functia sa pntru a spona cativa rivali politici de stanga suspectati ca simpatizeaza URSS.
In 1951 participa la crearea Mossad( Institutul de Inteligenta si Operatiuni Speciale)al carui sef a fost intre 1952 si 1963.
In acesti ani a colaborat cu CIA pentru a culege informatii despre URSS si KGB.
El personal a creat reteaua TRIDENT integrata in Israel, Iran si Turcia pentru a spiona guvernul egiptean.
Lui Harel ii datoreaza prestigiul legendar atins de inteligenta iudee, de a inradacina in tara sa ideea ca agentii secreti sunt adevarata elita nationala.
Una din actiunile de anvergura a fost captura nazistului Eichmann.
La inceputul anilor 60 Harel comanda agentilor sai o actiune de intimidare a oamenilor de stiinta germani care lucrau in programul de dezvoltare militara in Egipt, multi dintre ei fosti nazisti.
Agentii insa exagerara cu amenintari, inclusiv la adresa familiilor si continuand cu intentari de asasinat cu pachete bomba.
Faptul infurie guvernul german si erau cat pe ce sa duca la intreruperea procesului de reconciliere germano-israilean si se incheie cu demiterea lui Isser Harel din Mossad in 1963 la cererea lui Ben Gurion.
Dupa aceasta retragere, Harel va indeplini functia de consilier pe teme spionaj a primului Ministru Levi Eshkol in 1965 ca in 1969 sa fie ales deputat.
La sfarsitul mandatului parlamentar, in 1973 s-a retras din viata publica si s-a dedicat scrisului : "Casa de pe strada Garibaldi" - despre prinderea nazistului Eichmann.
Moare in Tel Aviv in 2003, la 91 ani.


pus acum 18 ani
   
The Spy
Administrator

Inregistrat: acum 19 ani
Postari: 190
Da, multumesc, Gentlmen, pentru insiruirea unora dintre marii spioni ai secolului trecut. Acela este spionajul real, dus de oameni capabili in conditii de razboi.
Imi permit sa amintesc aici, unul dintre cei mai mari ofiteri de informatii ai istoriei, Markus Wolf, "omul fara chip", ce a dirijat aproape 30 de ani serviciile secrete ale RDG-ului (Germania comunista), fiind unul dintre protagonistii principali ai Razboiului Rece.
In momentul in care avea putere maxima, el  a dirijat o retea de aproape 4000 de agenti, cu ajutorul carora ajungea la toate treptele puterii politicii occidentale. Unul dintre acesti agenti, Gunther Guillaume, a ajuns sa fie infiltrat in cancelaria Germaniei Federale si caderea lui in 1974 a provocat caderea sefului de guvern, Willy Brandt. De ce este un maestru in spionaj? Deoarece in 22 de ani ca sef al serviciului de inteligenta al RDG-ului nimeni nu i-a cunoscut numele sau chipul. Din 1956, cand preia conducerea, reorganizeaza STASI, departamentul de spionaj exterior. Acest spion era cunoscut si sub pseudonimul de ROMEO, atat pentru eleganta si statura sa (ave peste 1,90m), cat si pentru strategia de infiltrar a numerosi agenti in RFG specializati in seducerea secretarelor ce lucrau pentru administratia din Bonn. Unul dintre acesti spioni Romeo a fost si sus-amintitul Guillaume, care a sedus secretara lui Brandt.

THE SPY


pus acum 17 ani
   
catwoman
Membru nou

Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 3
fara indoiala   cel  mai  "tare" spion a  fost Richard  Sorge.   Mihail Kolesnikov  spune despre el  :  " ca  Richard    a  avut o viata uimitoare;   s-a nascut in Rusia  , a  copilarit in Germania, a  fost soldat si miner  : ) , a  luat parte  la revolutie , a  devenit revolutionar de profesie  , a redactat un ziar de partid   si  a  devenit  doctor in   stiinta  .  De   asemeni    a  cutreierat  Olanda , Italia  , Elvetia , Suedia , China  ,  a  fost in America si Canada  ;  s-a  odihnit la  umbra maiestuoaselor     gradini din Japonia   si a palmierilor   din Hong Kong .....     Dar  pretutindeni  inima lui a  batut   pentru statul sovietic ."
Asta apropo    de  cit de patrioti  pot  fi spionii   


pus acum 15 ani
   
The Spy
Administrator

Inregistrat: acum 19 ani
Postari: 190
Din punct de vedere istoric, cred si eu ca Sorge a fost un mare maestru al spionajului, insa cei mai mari spioni au fost cei care au desfasurat operatiuni fara sa fie vreodata descoperiti. Cei care au cazut, au facut mici greseli care i-au desconspirat.
Asadar sa aducem un omagiu "luptatorilor anonimi" cazuti pe fronturile lumii.


pus acum 15 ani
   
Pagini: 1  

Mergi la